Despre Senty

Sunt din Ploiesti, locul natal.

Pot rezolva orice problema chiar si prin intermediul telefonului pe baza datei de nastere, numelui de botez si zodiei.

Apelati cu incredere.

Nu veti regreta.

Ce este clarviziunea?
CLARVIZIUNEA reprezinta o forma de perceptie extrasenzoriala care, atat indefinirea sa, cat si, mai ales, in plan concret, pune serioase probleme privind delimitare de alte tipuri de perceptie extrasenzoriala (in special fata de telepatie, premonitie si retrocognitie). De aceea diferitele definitii date de diferiti autori clarviziunii ca fenomen paranormal prezinta o variabilitate relativ mare.
In clarviziune (CV) un subiect achizitioneaza informatia direct, in afara canalelor senzoriale cunoscute, de la o sursa exterioara care nu este un sistem viu (un alt subiect). Spre deosebire de telepatie, care presupune un transfer informational intre doi subiecti‚un emitator si un receptor, clarviziunea se desfasoara cu participarea unui singur subiect. Astfel, daca in telepatie, subiectul (receptor) achizitioneaza informatie biologica (de la un subiect emitator), in cazul clarviziunii subiectul achizitioneaza informatie nebiologica. Asadar clarviziunea este fenomenul bioinformational cu participarea unui singur subiect.

Definitiile raspandite, cum este cea a lui Stanford, potrivit careia clarviziunea reprezinta capacitatea unei persoane sau a unui animal de a cunoaste, pe cale extrasenzoriala, un obiect existent sau un eveniment fizic actual, necunoscut de niciun alt organism, sunt limitative. Ele nu definesc de fapt clarviziunea, ci asa-numita clarviziune pura, adica o clarviziune in conditii in care telepatia este exclusa. Dar fenomenul se poate desfasura si in conditii ce nu exclud telepatia. In astfel de cazuri insa, e dificil, daca nu chiar imposibil, de stabilit daca informatia este achizitionata din constiinta altui subiect, prin telepatie, sau direct, prin clarviziune, si se vorbeste despre perceptie extrasenzoriala generala (GESP).

Controversele clarviziunii
Dar, controversele asupra definirii clarviziunii si delimitarii sale de telepatie sint numeroase si se intind peste timp. Astfel, in lucrarile deceniilor trecute, clarviziunea era considerata un fenomen in care subiectul achizitioneaza exotic informatie, exclusiv datorita propriei sale capacitati. Potrivit acestei conceptii, telepatia activa, datorata exclusiv capacitatii subiectului care sondeaza constiinta unui alt subiect, denumita uneori clarviziune telepatica, ar reprezenta si ea o forma de clarviziune. In cazurile de telepatie activa, subiectul, aflat in transa profunda, usoara sau chiar in stare de veghe, achizitioneaza informatie din constientul, preconstientul sau inconstientul altui subiect prezent sau absent.

In prezent, telepatia si clarviziunea sunt considerate manifestari echivalente ale unei singure capacitati extrasenzoriale, astfel incat diferentierea lor este de importanta secundara. Pentru simplitate, diferentierea absolut formala a telepatiei de clarviziune se face doar dupa sursa de informatie.

La randul sau, termenul consacrat clarviziune a fost si ramane controversat. Diferiti autori sunt, in general, de acord ca denumirea franceza clairvoyance  introdusa de adeptii  magnetismului animal, nu este cea mai fericita. Doar intr-un numar limitat de cazuri, informatia  achizitionata se obiectiveaza sub forma de imagini dinamice, iar fenomenul lasa impresia unei extinderi la distanta a simtului vizual al subiectului. Viziunea unor evenimente si locuri indepartate in spatiu, dar actuale in timp, a reprezentat exemplul clasic de clarviziune, care a impus denumirea fenomenului. In astfel de cazuri, subiectul senzitiv are impresia ca observa conturarea si evolutia unor imagini pe un ecran mental imaginar. Subiectul poate fi comparat cu un spectator la cinematograf, care urmareste din sala evenimentele de pe ecran, fara a putea interveni in desfasurarea lor.